sâmbătă, 17 decembrie 2011

Despre dragoste.

Nu mai stiu, am citit acum ceva timp (nu foarte indelungat) pe un site ca nu stiu ce asociatie/organizatie/SANEPID/C.I.A./S.R.I./Soacra lui Basescu a catalogat dragostea drept boala. Si sunt foarte de acord. Pana si ciuma e mai blanda. Adica, indragostit fiind, n-ai pofta de mancare, esti emotiv, traiesti in alta lume, dar cel mai important, e ca si cum ti-ai pierde ouale. La naiba cu SIDA, macar stii ca mori dupa ce ai facut ceva ce ai "enjoyat". Macar stii ca mori. Dragostea, traiesti cu senzatia ca scapi de ea cand ii cade aleia curu', ii mai iese un cos de zici ca e inorog si chestii de-astea...Dar gresesti. Daca esti cu adevarat indragostit poate aia sa-si pieptene paru' din cur, ca tot ca pe o "femeie gratioasa" o descrii. Sau altceva...Tu sa o iubesti pe ea ca pe propriile oua, si ea sa se cace pe toata dragostea ta, si sa ramai cu o imagine de iubire ratata si asezonata cu rahatel de femeie. urata imagine, ce-i drept. In stilul meu propriu as putea sa continui pana maine despre toate stilurile de cacat, diaree, cacareze si toate minunile maronii din lumea asta. Dar vreau sa vorbesc despre ceva mai intunecat: dragostea. Ar mai exista si dragostea de buci si tate. Dar aia e o dragoste trecatoare...cum sunt si bucile si tatele: trecatoare (cand ajungi pe la 80 de ani tatele ti-au trecut de buric, iar bucile de genunchi). Deci, dragostea asta nu este dragoste. "Dragostea adevarata e atunci cand fata nu rezista fara sa se gandeasca la el"...ei, sfant cacat. O femeie are mai multe oua in ea decat are un barbat, si poate sa reziste fara sa se gandeasca la el chiar si ani intregi. Barbatii sunt aia disperati, care daca nu o vad, fac o criza. Acum, serios vorbind, din cate mi-am dat seama femeile sunt mai stapane pe situatie decat barbatii...si asta dintr-un singur motiv: barbatii nu sunt deloc. Nu vreau sa insinuez ca barbatii sunt oamenii cavernelor, care daca nu vad femeie, incep sa si-o traga cu dinozaurii, vreau SA SPUN ca barbatii sunt oamenii cavernelor, care daca nu vad femeie, incep sa si-o traga cu dinozaurii. Ce? Macar eu sunt sincer. Mai e vorba aia..."Unde nu exista gelozie nu exista dragoste". Si gelozia asta are rolul ei...atat timp cat nu e vorba de cantitati industriale, sa te transformi in Poirot, Sherlock sau Ernest (sau, chiar sa apelezi la cel din urma), e ok si gelozia asta. Adica na, ce ar fi dragostea daca nu ti-ai lua tigai, cratite, si alte obiecte indispensabile gatitului in cap ca ai preferat una cu 40 de ani mai tanara decat nevasta-ta/un negroman de 30 de ani, in forta, cu **** legata de picior in locul chestiutei lui sot-tu. Daca stai sa privesti dragostea ca pe o boala, iti dai seama ca ai depasit pragul maxim de inteligenta, si ai ajuns in nebunie. Adica esti constient ca se manifesta ca o boala letala, numai ca nu e letala. Stii ca singurul medicament e "dragostea" dar asta nu se gaseste in capsule...(nu ma refer la Viagra, ca aia se gaseste, dar nu e tocmai dragostea despre care bat eu campii acilisa). Morala: Nu exista banane roz. Data viitoare, fii mai atent.

9 comentarii:

  1. Am rămas cu imaginea unui căcat în minte după ce am citit postul. HOOO MĂ NENE CU FECALELE.

    RăspundețiȘtergere
  2. Diferenta e ca barbatii isi arata dorul(nevoia) de femei, ele uneori prefera sa il ascunda.Ma intreb ce te-a determinat sa scrii postarea:)) :)

    RăspundețiȘtergere
  3. bine ca spui lucrurilor pe nume... am ras o granada :)) :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Si asta mi-a fost portia de ras pentru azi :))
    In postarea asta ai vorbit mai mult despre cacat decat dragoste,si cred ca la noapte o sa am un cosmar maro...

    RăspundețiȘtergere
  5. Ramona a ras o grenadă.
    *cadru cu o grenadă păroasă*

    RăspundețiȘtergere
  6. Morala : Nu există banane roz.
    MAXIM ! =))

    RăspundețiȘtergere